Memoria este una din cele mai fascinante funcții ale creierului prin care acesta stochează informații rezultate din diverse experiențe pentru a le folosi ulterior. Fara memorie funcția de învățare este imposibila.
Se știe astăzi ca Boala Alzheimer este cea mai frecventa cauza a dementei- termen care definește pierderea memoriei și a altor funcții cognitive, ceea ce duce la afectarea iremediabila a calității vieții persoanei și a anturajului sau.
Pierderea memoriei echivalează cu pierderea identității. Exista numeroși factori care pot afecta memoria, printre aceștia, un rol decisiv îl au și alimentele care, în funcție de tipul si calitatea lor, furnizează neuronilor fie ‘nutrienti’, fie ‘otrava’.
Înainte de a descrie ce alimente sunt nocive pentru creier, este bine sa înțelegem care este ‘hrana’ favorita a neuronilor pentru ca aceștia sa funcționeze la parametri optimi, inclusiv pentru funcția de memorare și învățare.
Despre neuroni am putea spune ca, atât de mult iubesc simplitatea, când vine vorba de nevoile lor nutritive, pe cât de mult ii caracterizează complexitatea, în ceea ce privește funcționalitatea lor. Neuronii prefera carbohidrații care se absorb și se pot utiliza cu un consum cât mai mic de energie- fructoza si glucoza.
Rețelele neuronale implicate în controlul alimentației au conexiuni strânse cu cele implicate în procesele cognitive, în comportamentul de tip ‘recompensa’ și în gestionarea emoțiilor.
Topul alimentelor dăunătoare pentru memorie
Lactatele
Lactatele nu sunt benefice persoanelor care suferă de dureri de cap, alergii, afecțiuni ale aparatului respirator; deasemenea produc dificultăți de memorare și concentrare.
Acest lucru se datorează faptului ca omul nu este menit sa consume lactate decât în primii ani de viata, când aparatul lui digestiv este dotat cu enzimele necesare metabolizării compușilor din lapte (galactoza).
Ulterior, atât zaharurile cât și proteinele din lapte (mai ales de vaca) devin o povara pentru organism, care le considera mai degrabă compuși ‘străini’ care trebuie eliminați.
In consecință, organismul răspunde la consumul de lactate ca la o agresiune, producând mucus în exces și declanșând la nivel intestinal o reacție inflamatorie, uneori cu microsangerari intestinale, care îngreunează atât procesul de digestie cât și absorbția nutrientior de care creierul și întregul organism au nevoie.
Alte consecințe ale producerii de mucus reactiv la consumul de lactate sunt și constipația, alergiile, probleme în sfera ORL-aparat respirator.
Tulburările de concentrare și memorare apar pe fondul insuficientei circulatorii la nivel cerebral, organismul concentrând circulația la nivelul tubului digestiv pentru metabolizare și detoxificare.
Alimentele bogate în zahar
Zaharul este ‘drogul’ dulce preferat al multor oameni. Într-adevăr, creierul se bucura de ‘zahar’ dar de zaharurile sănătoase din fructe, legume sau din miere.
Alimentele care conțin zahar ‘păcălesc’ sistemul nervos creând senzația de bine, producând o explozie de energie- datorita faptului ca zaharul trece rapid în sânge și produce hiperglicemie.
Hiperglicemia necesita însă o corectare la fel de rapida, prin intervenția pancreasului, care secreta insulina, adesea în concentrație prea mare, ceea ce duce la apariția hipoglicemiei, cu senzații de neliniște, somnolenta, lipsa de concentrare. Aceste manifestări adesea ‘obliga’ persoana sa consume din nou alimente cu zahar.
Se creează astfel un cerc vicios, în care au de suferit toate celulele organismului, a cărui energie este redirecționată de la procesele cognitive de învățare/memorare/concentrare la procesele digestive și metabolice- de eliminare a zaharului din sânge și de refacere a dezechilibrului produs de acesta prin crearea de acidoza în organism.
Pentru a neutraliza acidoza, organismul folosește propriile rezerve alcaline- calciu, magneziu, potasiu- minerale esențiale nu doar pentru sistemul osos, ci și pentru bunăstarea sistemului nervos.
Deasemenea, consumul de zahar duce la afectarea populațiilor bacteriene benefice care colonizează intestinul uman- bacterii cu un rol esențial pentru imunitate și pentru sinteza de vitamine inclusiv din complexul B.
Vitaminele din complexul B au un efect pozitiv pentru memorie. Sa ne amintim mereu ca zaharul este sucroza pura, care scoate din organism vitamine și minerale prețioase.
Mierea este o alternativa benefica, deoarece conține zaharuri benefice precum glucoza și fructoza, alături de minerale, vitamine și alți compuși utili organismului.
Alimentele care conțin gluten
In general, cerealele sunt considerate alimente binefăcătoare, însă exista foarte multe studii care arata ca glutenul din anumite cereale – grau, ovaz, secara, orz, afecteaza foarte mult sanatatea organismului.
Toate produsele pe baza de faina de grau, fie alba sau integrala, contin gluten- o proteina care face ca aluatul sa fie lipicios.
Aceasta proteina nu poate fi digerata de organismul uman si are ca efect: fie producerea unor alergii, fie aparitia unor intolerante la gluten. Intoleranta la gluten are manifestari care, de obicei, nu sunt luate in considerare- balonari, gaze, constipatie, sindrom de colon iritabil.
Glutenul actioneaza la nivelul intestinelor, la fel cum actioneaza pe mainile celor care framanta un aluat- se lipeste si prin acest efect lipicios nu doar impiedica buna absorbtie a nutrientilor (un exemplu clasic fiind cel al fierului a carui absortie este impiedicata de fainoase), dar si ingreuneaza sau chiar impiedica procesul normal de digestie a alimentelor.
Grasimile saturate si grasimile trans
Creierul ca si sistemul cardiovascular, de sanatatea caruia depinde in mod direct, nu agreeaza grasimile saturate si cu atat mai putin grasimile cunoscute sub denumirea de ‘trans’.
Grasimile saturate se regasesc in produsele de origine animala si sunt responsabile de aparitia depozitelor de colesterol la nivelul arterelor (inclusiv cerebrale) incepand din copilarie; grasimile trans le putem identifica pe etichetele produselor, sub denumirea de uleiuri (partial) hidrogenate si margarina.
Produsele din comert abunda in uleiuri hidrogenate- biscuiti, produse de patiserie, chipsuri etc. Studiile au evidentiat ca aceste grasimi, atat cele saturate cat mai ales cele artificiale (trans) cresc riscul de a dezvolta boala Alzheimer.
Exista totusi niste grasimi care ajuta creierul- este vorba de grasimile polinesaturate tip omega 3 si 6. Aceste grasimi intra in alcatuirea fosfolipidelor care formeaza membranele celulare (inclusiv ale neuronilor).
In special la nivelul creierului se gaseste acidul omega 3-DHA (acidul docosahexaenoic). DHA este indispensabil pentru mentinerea integritatii neuronale- mentinerea permeabilitatii membranare si sustinerea transmiterii sinaptice. DHA constituie peste 30% din totalul fosfolipidelor care intra in componenta membranelor neuronale.
Surse de omega 3 sunt pestele (somon, hering, sardine), uleiurile de peste, semintele de chia, susan, nucile, kiwi, dovleac.
Alcoolul
Alcoolul este un produs care se metabolizeaza in ficat cu producerea de reziduuri metabolice acide. Alcoolul produce acidoza in organism, avand un efect de ‘ardere’ la nivelul intestinelor. Consumul cronic de alcool se asociaza cu deficit de vitamina B1, care produce un tip de encefalopatie cu afectarea memoriei.
Studiile pe animale au aratat ca dozele mari de alcool impiedica neurogeneza la nivelul hipocampului- procesul prin care se refac neuronii din celulele stem cerebrale.
Deasemenea, consumul cronic de alcool duce la micsorarea volumului cerebral, indeosebi la nivelul lobului frontal si cerebelului si afecteaza substanta alba cerebrala (fibrele nervoase care realizeaza conexiunile intre neuroni).
La nivelul lobului frontal se inchid numeroase retele cu rol in memorie si invatare, iar cerebelul are rol in miscare si coordonarea miscarilor corpului.
Aspartam
Aspartamul sau E 951 este un indulcitor artificial prezent in produsele denumite ‘dietetice’/’sugar-free’- bauturi carbogazoase, bomboane fara zahar, iaurturi dietetice, bauturi instant- ceai, cafea, ciocolata calda, dulceata/gem dietetice etc.
Dupa ingerare, aspartamul elibereaza prin metabolizare metanol si formaldehida- cu efecte neurotoxice importante. Aspartamul a fost corelat in numeroase studii cu tulburari de memorie/invatare/atentie si chiar cu tumorile cerebrale.
Fast-food
Alimentatia tip fast-food reprezinta o ‘bomba’ chimica prin amestecul de ingrediente ‘albe’- faina, sare, zahar, la care se adauga si grasimile saturate/trans.
Aceste tipuri de preparate incarca organismul la toate nivelurile, dandu-i ca sarcina principala digestia unor compusi, care nu aduc nimic hranitor pentru celule, dar necesita toata energia organismului pentru detoxifiere.
Somnolenta care apare dupa un astfel de meniu este graitoare, sangele ‘parasind’ creierul si extremitatile pentru a se concentra la nivel digestiv.
Alimentatia fast-food este responsabila de aparitia obezitatii- factor de risc important pentru bolile cardiovasculare si diabet.
Depozitele de grasime, in special la nivel abdominal se asociaza cu aparitia rezistentei la insulina, ceea ce forteaza pancreasul sa secrete cantitati tot mai mari de insulina.
Studiile au aratat ca insulina, la concentratii mari, are efecte nefavorabile si la nivelul neuronilor din hipotalamus/hipocamp, ducand la afectarea proceselor cognitive. S-a observant ca adolescentii care consuma alimente fast-food, inregistreaza o scadere a performantelor cognitive- memorie, atentie, concentrare cu aparitia unor stari dezechilibrate, cu treceri rapide intre euforie si depresie.
Exista numeroase studii care au aratat ca exista o corelatie intre tulburarile de metabolism (diabet, obezitate) si afectiunile psihiatrice. Deasemenea, in tarile mai putin industrializate, unde alimentatia nu este atat de intens procesata, se remarca o rata foarte scazuta a bolii Alzheimer.
In Concluzie…
Este nevoie sa fie eliminate alimentele care afecteaza memoria si capacitatea de concentrare pentru sanatatea si buna functionare a creierului.
Sa oferim creierului ceea ce ii confera sanatate si longevitate- alimente vii, care contin enzime, somn suficient calitativ si cantitativ ( intervalul orar optim pentru somn fiind 22-01) dar si ‘antrenament’ zilnic pentru memorie- prin procesul de invatare.
Exersarea zilnica a memoriei este secretul unei memorii bune de lunga durata. Indiferent ce invatam- pot fi meditatii la o limba straina sau alta materie, se poate invata un dans, un mestesug, cantarea la un instrument muzical etc.
Absolut orice activitate care presupune insusirea unor cunostinte noi, ofera creierului prilejul de a-si extinde retelele neuronale, de a crea noi conexiuni si cai neuronale, de a-si mentine functiile de memorare si concentrare ‘tinere’ in pofida trecerii inevitabile si ireversibile a anilor.
Suntem si ceea ce mancam…la fel este si memoria noastra!
