Climă blândă, apă de culoarea smaraldului ori a turcoazului, nisip alb sau auriu, peisaje idilice, mâncăruri simple dar pline de savoare, climat perfect indiferent de anotimp, oameni primitori, o sumedenie de tradiții, alpinism sau scufundări, prin asta se recomandă Grecia. Lucruri știute deja daca ai pășit măcar odată pe tărâmul vacanțelor de vis. Însă, ce știi despre cultura acestei țări, despre renumitele zeități ce au guvernat Grecia Antică? Mitologia greacă este fară excepție una dintre cele mai vaste din lume, dând naștere unor personaje cu puteri fantastice, zeii Olimpului, venerați de către oamenii Antichității. Ne propunem să-ți stârnim interesul nu doar pentru aventura promisă de țara peisajelor idilice ci să-ți și alimentăm setea de cunoaștere. Ce zici, pornim împreuna pe urmele zeiței Atena? Fie că esti mare cunoscător al tărâmului grecesc, fie că abia faci primii pași în cultura țării cu mâncăruri cu specific mediteraneean, cu sigurantă ai auzit de Atena, fie că se vorbea de una din zeitățile din garda olimpienilor, fie că se vorbea de oraș. Dar care este legătura dintre cele două? Vom afla în cele ce urmează. Se spune că marii zei s-au adunat pentru a împărți diverse regiuni ale Greciei. Când vine rândul zonei care cuprindea și viitorul oraș Atena, lupta se dădea între Poseidon și zeița Atena, iar cel care avea să dăruiască cel mai de preț cadou urma să primească acest pământ binecuvântat. Zeul oferi un cal și un pârâu, daruri de o măreție incontestabilă s-ar părea, însă Atena, zeița înțelepciunii apelează la ingeniozitatea-i caracteristică și astfel, oferă locuitorilor, măslinul, simbol al păcii și al belșugului.
Zeița Atena, explozie de lumină și cunoaștere
Atena, zeița întelepciunii și totodată a războiului interior, apare în ipostaza de luptătoare, fiind un scut de protecție pentru cetăți și eroi, dar și o inspirație în arta meșteșugului și în activitățile creatoare, aducând pe pământ înțelepciunea intuitivă.
Încă din etimologia numelui său, Atena derivă din ”A-theo-noa”, având ca semnificație, „cea care cunoaște lucrurile divine”, sau din „Theounoesis” reprezentând „Inteligență Divină”, de aici și descrierea puterilor sale.
Zeița Atena era una dintre cele mai puternice zeități grecești fiind supranumită, zeița înțelepciunii sau Pallas Athena, zeitate ce moștenise forța tatălui său, Zeus, și totodată înțelepciunea și prudența mamei sale, Metis.
Apare ca rod al iubirii celor doi, însă povestea dintre aceștia ia o turnura de-a dreptul înspăimântătoare, întrucât temându-se că va fi detronat de moștenitorul din pântecele primei sale soții, Zeus decide să o înghită.
Urmând sfatul lui Uranus și al Geei, ce dețineau darul profeției, de teamă că-i va fi născut un fiu, ce-l va și detrona, cel mai mare dintre zeii Greciei Antice decide să oprească într-un mod sinistru nașterea copilului din pântecele lui Metis.
Sorții se împlineau însa. Ca urmare a unei dureri de cap severe, zeul Zeus, solicită ajutorul lui Hephaestus, zeu al focului și al forjei, care îi taie capul, astfel zeul atotputernic „dă naștere” fiicei sale, zeița Atena.
O femeie adultă ieși din capul zeului, cu un strigăt de luptă, ținând în mână sceptrul, cucerindu-i de îndata pe toți deopotrivă.
Iată că Zeus nu reușește să oprească venirea pe lume a copilului său, astfel, la împlinirea sorocului, se naște Atena, zeița înțelepciunii, copilul nedorit ce-i amenința tronul.
Antica zeiță a Mării Egee reprezintă una dintre cele mai enigmatice zeități ale Greciei Antice, nașterea sa fiind una de-a dreptul spectaculoasă, venind ca o explozie de lumină, captând admirația tuturor zeităților odată cu venirea sa pe lume.
Cu toate că inițial, zeul suprem dorește să schimbe cursul firesc al lucrurilor, încercând din răsputeri să nu sfârșească precum tatăl său, Chronos, detronat de propriul urmaș, Zeus ajunge să o îndrăgească din prima clipă pe fiica sa, zeița Atena, devenind chiar preferata sa.
Fiind astfel singurul său copil căruia acesta îi împrumută casca, scutul, gorgoneionul și alte obiecte utilizate în mod normal de zeiță, adaugându-se aici și aplicarea unor pedepse mai puțin riguroase spre deosebire de ceilalți copii ce nu îl ascultau.
Zeița Atena reprezintă înțelepciunea femeilor, cunoașterea pură, raționamentul, puterea de reflecție cărora li se adaugă și strategia și planificarea militară.
Zeița scoate armele înțelepciunii și câștigă lupta cu Poseidon pentru revendicarea titlului de protector al orașului ce-i va purta numele, ori în protejarea agriculturii, fiind cea care inventează plugul sau grebla, aduce măslinul, îi învață pe oameni să înjuge boii pentru a trage plugul, îngrijește de creșterea cailor și inventează căpăstrul, învățându-i astfel cum să-i îmblânzească și să se folosească de ei.
Atena prezidează nu doar pentru meșteșugurile feminine precum țesutul sau torsul ci și pentru toate tipurile de arte, precum arta de a produce focul, a inventat carul și a elaborat tehnici în construcția unei nave.
Este cunoscută și sub numele de Polias și Poliouchos (derivate din polis, și anume „oraș-stat”, templele sale fiind așezate deasupra acropolei fortificate.
Folosindu-se de înțelepciunea sa, zeița Atena, asigură prosperitatea interna a statului, încurajand astfel agricultura și mentinând liniștea și ordinea publică.
Atena a fost una dintre zeițele fecioare, neavând niciodată un soț sau un amant precum alte zeități din garda celor 12 olimpieni, rămânând pură indiferent de conjunctura în care este pusă, fiind o femeie matură, frumoasă, înțeleaptă și râvnită, mizează pe abilitățile sale intelectuale iar nu pe cele fizice.
Îi este astfel dedicat un templu, Parthenonul din Atena. Templul, odinioară construit din marmură strălucitoare, rezistând incendiilor, cutremurelor, războaielor și jafurilor. A fost și este un adevărat simbol al Greciei Antice, dar și al cultului Atenei.
Având o inimă inaccesibilă pretendenților, și pedepsindu-i pe cei ce încearcă să treacă barierele impuse de ea, primește un alt epitet, Athena Parthenos, fiind reprezentată întotdeauna ca fiind o zeiță îmbrăcată, spre deosebire de reprezentările altor zeități.
Nașterea sa semnifică o schimbare în ordinea universală, distanțarea față de materie mijlocită de rațiune, simbolul lancei cu care este reprezentată zeița Atena, fiind acela al puterii și victoriei obținute prin înțelepciune și adevăr.
Și de aici facem trecerea către un alt atribut al zeiței înțelepciunii, și anume, latura umană a acesteia, care, la fel ca în cazul celorlalte zeități ale Greciei Antice, își fac simțită prezența în esența firii lor divine.
Atena, zeița corectitudinii și umanității
Zeița Atena se face remarcată prin ajutorul ce-l oferea celor ce aveau nevoie de ea, fiind astfel ocrotitoarea eroilor, fiind adepta forței fizice (valoarea personală a eroilor) împletită armonios cu forța spirituală (inteligența).
Simbol al înțelepciunii, artelor și cunoștințelor clasice este și reprezentantă a libertății și democrației. Fiind portretizată ca o tânără ce poartă un coif pe cap, ține o suliță în mână, dar care are și un scut și o armură strălucitoare. Este o imagine a unei zeițe înțelepte, dar în același timp curajoase, adevărată protectoare a orașului care îi poartă numele. Cele mai cunoscute simboluri ale sale fiind bufnița, imaginea înțelepciunii, măslinul, dar și șerpii.
Zeița Atena menține autoritatea legii, fiind un justițiar în toată regula și cea care a înființat instanța antică din Aeropag.
Atena era renumită pentru generozitatea sa, fiind adepta războiului drept și corect, este una dintre zeitățile ce interacționează direct cu muritorii și pe care îi și ajută.
Și aici putem aminti ajutorul acordat de zeița Atena titanului Prometeu atunci când acesta a transmis focul cunoașterii omenirii.
De asemenea, il ajută pe Hercule (Heracle) pe parcursul celor 12 munci, încurajându-l și susținându-l în călătoria sa spre muntele Olimp.
Dăruiește răbdare lui Ahile pus in fața insultelor și a provocărilor lui Agamemnon, șoptindu-i:”daruri frumoase primi-vei o dată, de trei ori pe-atâta, pentru ocara de azi, deci rabdă”, calamându-l astfel pe acesta și oprindu-l din a-și scoate sabia din teacă.
Zeița Atena este cea care îi împrumută lui Ahile scutul așezându-i pe cap o cunună strălucitoare cu scopul de a-i intimida pe troieni. Ba mai mult, zeița presara spaimă în sufletele luptătorilor, mijlocind teroarea ce avea să-i cuprindă la auzul strigătului lui Ahile.
Îl protejează pe Ulise, apelând la slăbiciunea lui Zeus pentru ea.
Îl ajută pe Iason să construiască prima corabie, trecând la cârma acesteia pentru a feri echipajul de naufragiu, primește frâul de la Belorfon și domsticește armăsarul, îi învată pe dulgheri construcția carelor.
Dăruiește îndemânare Penelopei, înzestrând-o cu istețime, așa încât aceasta îți țese singură veșmintele.
Îl încurajează pe Diomede șoptindu-i: „luptă vârtos cu troienii, că-n pieptu-ţi am pus vitejia!”, dându-i de asemenea și puterea de a vedea zeii ascunși ce luptau printre troieni și totodată ocrotindu-l de străpungerea unei săgeți, conform Iliadei lui Homer.
Îi este de un real ajutor lui Perseu în doborârea Meduzei, dăruindu-i scutul său de bronz pentru a-i oglindi chipul ființei ce avea șerpi în loc de păr și a cărei privire împietrea pe oricine, astfel aceasta sfârșește sub propria-i pedeapsă.
De aici și capul retezat al Meduzei pe care zeița Atena îl purta deasupra platoșei din piele de capră.
Zeița Atena cumulează atributele unei divinități ce se lasă permanent dominată de adrenalina razboiului, dar cântărind cu atenție rezultatele ce ar avea sa survină ca urmare a acestuia și totodată este întemeietoare a artelor, aceasta fiind reprezentată adesea împreuna cu o bufniță, simbol al inteligenței și a rațiunii mereu alerte.
Evoluția de la simbolul șarpelui la cel al bufniței constituind un drum al conștiinței de la un nivel grosier (șarpele târându-se), la cel elevat (pasărea ce zboară și se inalță pe cerul liber), războiul purtat de zeita Atena nefiind unul violent sau sângeros, ci mai degrabă unul ce doreste cucerirea părții spirituale a propriei ființe.
Datorită caracterului său, zeița Atena iși îmbină cu succes atuurile, devenind astfel o divinitate înțeleaptă, adeptă a războiului și a strategiilor, făcându-se remarcată pentru luptele purtate din motive juste precum războaie defensive sau ajutarea unui aliat aflat in dificultate.
Atena a fost una din divinitățile cele mai apropiate de umanitate, îndrăgind războinicii ce dădeau dovadă de corectitudine pe câmpul de luptă, având o slăbiciune aparte pentru eroi precum Diomede, Tydeus, Ulise sau Telemah.
De asemenea unul din rolurile zeiței Atena a fost chiar acela al creării ființelor umane, ajutându-l pe Prometeu, ea dă viață primei figuri de lut cu chip de om și primele bătăi ale inimii, suflând spre sculptura ce avea să primească darul cel mai prețios, viața însăși.
Zeița cu ochi ageri și strălucitori a fost una dintre cele mai iubite zeițe ale antichității, drept mulțumire, în cinstea sa, obișnuia să se țină un festival dedicat ei, sărbătoarea Băii. Festival ce dura cinci zile, timp în care preotesele zeiței făceau ritualuri de curățare în Erehtheion, un sanctuar dedicat Atenei, dar și lui Poseidon, eveniment de o importanță majoră ce o cinstea pe zeița Atena.
Printre miturile cele mai celebre referitoare la Atena zeița adorată de Zeus amintim: nașterea din capul tatălui său; competiția cu Poseidon pentru câștigarea rolului de protector al cetății Atena, în urma căreia zeița Atena oferă în dar locuitorilor acestuia, măslinul; războiul giganților în care îl îngroapă pe Enkelados sub muntele Edna; tentativa de viol a lui Hephaistos; orbirea lui Teiresias întrucât acesta a văzut-o pe zeiță goală; războiul troian, unde îi susține pe greci.
Zeița cu o privire pătrunzatoare, joacă un rol important în lupta împotriva giganților, participă la războiul troian, se luptă cu Poseidon pentru câștigarea titlului de protectoare a Atenei, fostă Attica, oraș ce îi poartă numele, ofera locuitorilor măslinul, ce avea să aducă prosperitate și belșug, și la rându-i se lasă dominată de latura umană, pedepsind aspru tesătoarea ce se crede mai iscusită decat ea, fiind transformată într-un păianjen sortit să țeasă și să se învârtă în continuu.
Zeița Atena este un simbol al mitologiei grecești, zeitate al cărei nume încă răsună și astăzi pe buzele muritorilor, făcându-se remarcată pentru înțelepciunea sa, căreia i se adaugă corectitudinea și compasiunea pentru cei ce acționează în spirit justițiar.
Între figurile remarcabile ale panteonului grecesc, Pallas Atena, zeița înțelepciuinii ocupă un loc privilegiat asigurat prin unicitate și prin numeroasele funcții deținute, făcându-și simțită prezența în orice împrejurare în care îi este solicitat ajutorul, rămânând totuși o enigmă pentru muritorii zilelor noastre.
Un lucru este cert, Atena reușește să devină dintr-un copil nedorit, de ale cărui puteri se înspăimântă însuși tatăl său, o zeiță, zeița Atena, cea înțeleaptă, protectoare a artelor, meșteșugurilor, a tot ce presupune ingeniozitate ți spirit de inițiativă, devenind astfel, zeitate adorată si totodată adulată de însuși Zeus și de muritorii Greciei Antice.
Zeița Atena – Portret și simboluri
Atena, simbol al înțelepciunii, artelor și cunoștințelor clasice este și reprezentantă a libertății și democrației. În artă este portretizată ca o tânără ce poartă un coif pe cap, ține o suliță în mână, dar care are și un scut și o armură strălucitoare. Este o imagine a unei zeițe înțelepte, dar în același timp curajoase, adevărată protectoare a orașului care îi poartă numele. Cele mai cunoscute simboluri sunt bufnița, imaginea înțelepciunii, măslinul, dar și șerpii.
Care erau puterile Zeiței Atena?
Nu există persoană, iubitoare sau nu de Grecia, care să nu știe cine este Atena Pallas. În mitologia greacă, Atena este zeiță a înțelepciunii, meșteșugului și războiului. De asemenea, se crede că ea ajuta și la crearea armurilor și a armelor, dar și conducea soldații în luptă. Atena reprezintă partea disciplinată, strategică a luptelor, spre deosebire de fratele ei, Ares. Acest zeu promova violența, măcelul și vărsarea de sânge. Despre zeul Ares poți citi acest articol.
Tocmai de aceea, Atena îi ajuta doar pe cei care alegeau să lupte corect sau pentru o cauză dreaptă. Totodată, ea îi favorizează pe cei care aleg să își folosească inteligența, dar și viclenia în luptă în loc de forța brută.
Câteva dintre cele mai cunoscute mituri ale Zeiței Atena
Unul dintre cele mai cunoscute mituri ale Atenei este chiar cel care povestește despre nașterea zeiței. Fiică a lui Zeus, Atena nu a fost născută de mama sa, ci a ieșit din tatăl său. Legenda spune că Zeus se temea că unul din urmașii săi îl va detrona astfel încât, atunci când zeița Metis rămâne însărcinată cu copilul său, el se sperie și o înghite. Acest lucru nu împiedică nașterea copilului. La scurt timp, zeul începe să aibă o durere de cap insuportabilă și poruncește ca fruntea să îi fie despicată în două. Din acea rană ia naștere Atena, zeița înțelepciunii. Surpriza cea mai mare este că Atena nu este un bebeluș, ci o femeie matură, purtând chiar armura sa specifică. Imediat va deveni fiica preferată a lui Zeus, statut pe care l-a obținut în momentul în care el i-a dat naștere.
Atena mai apare și într-una dintre celebrele povești referitoare la Medusa. Personajul mitologic este descris ca fiind o tânără preoteasă ce slujea la un templu dedicat Atenei, o femeie plină de viață, bună la suflet și fidelă zeiței. Însă lui Poseidon i se puse pata pe această preoteasă și, ignorând jurământul de castitate pe care aceasta îl depuse, profită de ea.
Această întâmplare a însemnat pentru Atena un singur lucru: profanarea templului său. Furioasă, zeița o transformă pe Medusa într-un monstru, o femeie cu șerpi în locul pletelor și cu o privire care transformă orice muritor în stană de piatră. Alte mituri spun că zeița a recurs la acest blestem pentru a o proteja pe tânăra preoteasă de alte dezamăgiri, dându-i puterea de a ucide orice bărbat ar îndrăzni să se uite la ea.
Zeii sunt foarte cunoscuți pentru puterile lor. Însă, chiar dacă acest lucru le oferea un statut diferit, la unele aspecte erau foarte asemănători cu oamenii de rând. Sentimentele puternice de care dau dovadă au uimit pe toți, chiar și atâția ani mai târziu. O astfel de poveste este cea a Atenei și a lui Arachne. Arachne era studentă foarte talentată din Atena care țesea. Se considera atât de bună încât spunea tuturor că era mai pricepută decât însăși Atena.
Auzind acestea, Atena încearcă să îi ofere încă o șansă și se transformă într-o bătrânică înțeleaptă, avertizând-o să nu vorbească astfel despre zeități. Tânăra, însă, a jignit-o și s-a întors la țesut. Provocând-o la un concurs de țesut, Atena a prezentat scena în care l-a învins pe Poseidon, dar și despre ceilalți zei olimpici care i-au înfrânt pe cei ce au îndrăznit să le conteste autoritatea. Arachne, însă, a prezentat peste 20 de episoade în care zeii au fost infideli. Atena a trebui să recunoască că lucrarea lui Arachne a fost una desăvârșită, însă nu a fost de acord cu alegerea subiectului. După cum era de așteptat, zeița se pierde cu firea și distruge tapițeria tinerei, iar apoi o lovește cu toiagul de patru ori. Arachne nu va suporta cele ce i s-au întâmplat și alege să recurgă la un gest extrem – se spânzură. Zeiței i se face milă de ea și o aduce la viață, transformând-o într-un păianjen.
Dacă îți plac poveștile cu zeițele grecești, în acest articol afli lucruri interesante despre fiecare dintre ele!
Cadouri către Zeița Atena
Atena a fost una dintre cele mai iubite zeițe ale antichității. În Atena obișnuia să se țină un festival dedicat ei, sărbătoarea Băii. Festivalul dura cinci zile și în tot acest timp, preotesele zeiței făceau ritualuri de curățare în Erehtheion, un sanctuar dedicat Atenei, dar și lui Poseidon. Acesta obișnuia să fie cel mai important dintre evenimentele dedicate zeiței.
Cum poți vedea și tu, cu ochii tăi, măcar puțin din măreția de care se bucura zeița Atena? Ei bine, o dovadă în acest sens este Partenonul, templul dedicat zeiței Atena, construit între anii 450-430 î. Hr. Templul, odinioară construit din marmură strălucitoare, a rezistat incendiilor, cutremurelor, războaielor și jafurilor. A fost și este un adevărat simbol al Greciei Antice, dar și al cultului Atenei.
Ai aflat astăzi povestea din spatele fiicei preferate a lui Zeus, Atena. Cine a fost, cum a fost născută și care sunt miturile a căror personaj principal a fost. Iar dacă nu ai vizitat încă orașul care îi poartă numele, Atena, atunci ce mai aștepți?
Însă, până ajungi pe meleagurile grecești, te așteptăm la cursurile online de limba greacă. Cu siguranță indicatoarele, afișele și prețurile de la taverne nu ți se vor mai părea scrise… în limbi străine, ci doar în greacă. 😊
