Cum s-a format alfabetul grecesc?
Înainte de toate, trebuie să ne întoarcem puțin (mai mult) în timp și să descoperim împreună cum a luat naștere alfabetul grecesc. Doar așa putem să ne convingem de importanța sa și să vorbim în continuare de folosirea literelor grecești în fizică.
În urmă cu mii de ani, prima formă a alfabetului prindea contur. Unde se întâmplau acest minuni? În Grecia, desigur! Se află în strânsă legătură cu insulele secrete, limba greacă melodioasă, cântecele și dansurile tradiționale. Alfabetul face parte din farmecul grecesc.
Până să ajungem la forma desăvârșită a acestor litere, trebuie să spunem că alfabetul grecesc are o puternică influență din partea celui fenician. Însă acest din urmă alfabet avea o formă orală și doar consoane în compoziția sa. Desigur, existau și vocale speciale, însă tot sub forma unor consoane erau reprezentate.
Alfabetul grecesc a adoptat multe dintre sunetele celui fenician, dar are și multe litere unice. Adăugând vocalele, grecii au creat prima formă desăvârșită a alfabetului, cel care are atât vocale, cât și consoane și este cu adevărat fonetic. Totodată, grecii au creat mai mult decât primul alfabet din lume. Ei au pus bazele celei mai evoluate forme lingvistice ale umanității, noțiuni cu adevărat moderne și revoluționare în artă, filosofie și științe. Din cele mai vechi timpuri și până în ziua de azi, literele alfabetului grecesc servesc ca simboluri uzuale în știință, inginerie, matematică și tehnologie. Chiar și în astronomie sunt folosite, mai ales pentru a identifica stelele dintr-o constelație, dar și mărimea lor, cea mai mare stea fiind Alfa, a doua ca mărime fiind Beta și tot așa. În ziua de astăzi, literele alfabetului grecesc sunt folosite și în informatică, reprezentând o parte foarte importantă a unor metode de codare (Unicode, de exemplu).
De ce sunt folosite literele grecești în matematică și fizică?
Până să îți povestim despre simbolurile grecești în matematică, trebuie să ne întrebăm cum au ajuns aceste litere să fie folosite în științele exacte.
Matematica este grea, iar numeroasele cifre nu fac decât să confirme acest lucru. La toate acestea se adaugă și literele grecești care nu sunt folosite pentru a ne intimida ci, dimpotrivă, pentru a ne ajuta. De cele mai multe ori, după cum vei vedea în cele de mai jos, prescurtează multe formule kilometrice și constante cu denumiri… interesante.
După cum ai aflat și la istorie, greaca era o limbă foarte importantă și se bucura de recunoaștere încă de la apariția sa. De peste 4000 de ani este vorbită în întreaga lume, iar de peste 3000 ani limba greacă este și scrisă. Astfel, greaca se afla în mijlocul descoperirilor științifice și nu e de mirare faptul că oameni precum Aristotel, Arhimede și Pitagora o foloseau în creațiile lor. Era considerată o limbă universală și, prin urmare, folosirea literelor acestui alfabet a venit în mod natural. Au existat popoare care și-au folosit propriul alfabet și propriile litere pentru a desemna formulele necesare, însă tendința era și este aceea de a folosi ce este deja prestabilit – alfabetul grecesc. Unii consideră acest lucru o comoditate a oamenilor de știință, în vreme ce alții militează pentru folosirea alfabetului grecesc și consideră că folosirea unui limbaj comun reduce confuziile, mai ales în domeniile dificile precum științele exacte. Literele alfabetului latin sunt prea puțin folosite. Chiar și în ziua de astăzi, literele grecești continuă să fie folosite în fizică și matematică. Cine suntem noi să contrazicem marii greci ai antichității? Astfel, o singură literă grecească poate avea diverse semnificații. Și ține minte că o majusculă poate însemna cu totul altceva față de litera mică. Aceeași literă, mai multe sensuri.Simboluri grecești folosite în matematică și fizică
Științele exacte precum matematica și fizica au nevoie de un număr destul de mare de simboluri pentru a defini noțiunile abstracte precum numere, funcții, spații și unghiuri. Din fericire, aici intervine alfabetul grecesc, mult mai comun în perioada antichității. Dacă acum noi le găsim destul de greu de reținut și de folosit, savanții din acea perioadă de timp nu au avut probleme în a le folosi. Chiar și în ziua de astăzi, matematicienii le folosesc cu ușurință, obișnuindu-se cu tot ceea ce înseamnă folosirea literelor grecești în științe exacte (simboluri, pronunție, scriere și sens). Ține minte că literele mici erau mult mai utilizate decât majusculele, ele desemnând variabile – numere complexe, unghiuri, funcții, formule. Literele mari vor desemna seturi, spații și vor fi folosite și pentru operațiile care includ repetări, cum ar fi adunări și înmulțiri. Fără să mai stăm la povești, îți prezentăm literele grecești și câteva din semnificațiile lor în științele exacte. Pe care dintre ele le știi deja?Α, α (alfa) – în fizică reprezintă particulele alfa
- Reprezentarea unghiurilor
- Unghi de referință, unghi de direcție (axă)
- Factorul de absorbție
- Coeficientul de temperatură al rezistenței, dar și cel de dilatare și difuziune termică
- Desemnează unghiuri
- Densitatea fluxului
- Contanta de fază și a lungimii de undă
- Folosită în cazul numerelor ordinale (ex: cele două rădăcini ale unei ecuații pătratice sunt notate α și β)
- Parametrul Grueneisen
- Radiația Gamma (fizica nucleară)
- Energia de suprafață
- Factorul Lorentz în teoria relativității
- Greutatea specifică
- Carbonul Gamma
- Funcția Gamma
- Reprezentarea unghiurilor
- Coeficientul de amortizare
- Decrementare și incrementare
- Discriminantul ecuației polinomiale
- Aria unui triunghi
- Diferența simetrică a două mulțimi
- Determinantul matricei
- Capacitatea
- Curentul dielectric
- Energia electronilor
- Baza logaritmilor naturali
- Coordinate
- Impedanță
- Susceptibilitatea dielectrică
- Raportul intrinsec de distanță
- Unghiul de rotație
- Rezistența termică
- Unghiul de tranzit
- Coeficientul de cuplare și susceptibilitate
- Constanta dielectrică
- Difuzivitatea termică
- Conductivitatea termică și electrică
- Densitatea sarcinii
- Fotosensibilitate
- Densitatea lineară
- Longitudinea
- Factorul de amplificare
- Permeabilitatea magnetică
- Micronii
- în geometrie mai reprezintă raportul dintre circumferința și diametrul unui cerc care mereu este egal cu Pi, indiferent de dimensiunea cercului
- Unghiul solid
- O rădăcină cubică a unității
- Mulțimea numerelor naturale